Există un oraș subteran „pierdut”, situat sub piramidele din Giza și, în ciuda faptului că accesul către el este interzis astăzi de autorităţi, el a fost extrem de bine documentat în trecut.
Pentru a înțelege enigmaticul oraș subteran situat sub platoul Giza, să ne referim la o altă structură impresionantă egipteană, situată în apropiere de piramide, şi denumită „Labirintul”. Celebrul istoric Herodot a fost impresionat de acest Labirint, adăugând că el este pentru el „o minune nesfârșită”. Se crede că misteriosul „Labirint” avea dimensiuni impresionante, conținând până la 1500 de camere și o cantitate egală de camere subterane pe care istoricul grec nu avea voie să le inspecteze. Să-i dăm citire lui Herodot:
„Acolo am văzut douăsprezece palate dispuse în mod regulat, care comunicau între ele, intercalate cu terase și aranjate în jurul a douăsprezece săli. Este greu de crezut că sunt făcute de mâna omului. Zidurile sunt acoperite cu figuri sculptate și fiecare curte este construită în mod deosebit din marmură albă. Aproape de colțul unde se termină labirintul, există o piramidă, înaltă de 240 de picioare, cu figurine mari de animale sculptate pe ea și un pasaj subteran. Mi s-a spus că toate camerele și pasajele subterane conectează această piramidă cu piramidele din Memphis”.
Piramidele din Memphis nu erau altceva decât celebrele piramide de la Giza. Cavitățile subterane gigantice de sub piramide au fost cartografiate încă din 1978 de către dr. Jim Hurtak, acesta folosind radare de penetrare a solului. Se spune că aceste încăperi sunt atât de masive, încât sunt mai mari decât cele mai mari catedrale ridicate vreodată de oameni.
Interesant este faptul că există numeroși autori antici care au susținut spusele lui Herodot despre pasajele subterane care leagă marile piramide de la Giza. Este important de menționat că Iamblichus, un filozof sirian neoplatonist, vorbeşte şi el despre o intrare prin corpul Sfinxului care duce la un „oraş subteran” situat sub Marea Piramidă din Giza:
„Această intrare, obstrucționată în zilele noastre de nisipuri și gunoi, poate fi încă urmărită între picioarele anterioare ale colosului ghemuit. A fost închisă printr-o poartă de bronz, ce putea fi deschisă doar de către magi. Sub Sfinx au fost tăiate galerii care duceau în partea subterană a Marii Piramide”.
În alte scrieri antice se spune că sub Sfinx există un mormânt al unui conducător, numit Plin Harmakhis, care conține o mare comoară. În mod surprinzător, Marele Sfinx a fost numit odată „Marele Sfinx Harmakhis”.
Istoricul roman din secolul al IV-lea, Ammianus Marcellinus, a vorbit şi el despre existența unor pasaje care duc spre interiorul Marii Piramide de la Giza: „Anumite galerii subterane și pasaje au fost construite sub Marea Piramidă, pentru a se păstra înțelepciunea antică ce se putea pierde în potop.”
Mai multe dovezi despre „oraşul subteran” de sub piramida de la Giza se găsesc şi într-un manuscris al scriitorului arab Altelemsani, manuscris păstrat la British Museum. Altelemsani vorbeşte despre existența unei camere subterane pătrate extinse situate sub pământ, între Marea Piramidă și râul Nil. Altelemsani spunea că ceva enorm bloca intrarea din râul Nil.
În mod interesant, în secolul al X-lea, un scriitor pe nume Masoudi susținea că nişte statui mecanice avansate erau păzitorii galeriilor subterane situate sub Marea Piramidă din Giza. Descrierea sa, de acum o mie de ani, poate fi asemănată cu o referinţă la roboții computerizați de astăzi. Potrivit lui Masoudi, acești roboți au fost programați să-i distrugă pe toți, cu excepția celor care, prin comportamentul lor, erau demni de a fi primiţi înăuntru.
Deşi, în ciuda tuturor textelor antice care vorbesc de prezenţa unor tuneluri, camere și pasaje vaste sub piramidele de la Giza, autoritățile egiptene au negat tot timpul existența acestora, de parcă ar avea ceva de ascuns. Întrebarea care se pune e următoarea: de ce se cenzurează cunoaşterea unei părţi din istoria veche a omenirii?