Pe 1 ianuarie 1801, la Palermo (Sicilia), a fost descoperit Ceres – un corp ceresc considerat mult timp drept planetă, apoi asteroid, pentru ca din 2006 să fie considerat drept „planetă pitică”. Ceres are un diametru polar de aproximativ 975 de km, ceea ce-l face să fie cel mai mare obiect din centura principală de asteroizi. Masa lui reprezintă aproximativ 40% din masa totală evaluată a tuturor asteroizilor din sistemul nostru solar. În comparație cu Luna, el are însă o masă de numai 40%.
NASA a trimis în 2015 o sondă spaţială spre Ceres – „Dawn” – descoperind, printre altele, pe această planetă pitică un „rezervor extins” de apă marină, o descoperire senzaţională, pentru că apa se ştie că este esenţială pentru apariţia vieţii. Vedeţi mai multe în cadrul acestui articol: Descoperire de senzaţie: NASA a constatat că pe planeta pitică Ceres se află un ocean, existând mineralele esenţiale pentru apariţia vieţii.
Acum însă, priviţi fotografia din acest articol, care a fost luată tot de sonda spaţială NASA Dawn în 2015 şi care prezintă o parte din topografia lui Ceres. Ce observăm aici? Nişte formaţiuni care nu sunt neapărat naturale, ci seamănă mai degrabă cu nişte… urme de construcţii artificiale!
Oare cine au fost constructorii?