Imagine generata de Microsoft AI
La 8 ianuarie 1981, la Trans-en-Provence (Franţa), un anume Renato Nicolai făcea niște reparații în curte. Era ora 17:00. Vremea era liniștită, iar cerul era degajat. După cum a relatat acesta, la un moment dat a auzit un fel de șuierat și apoi a văzut un obiect săltând pe deasupra copacilor de la marginea grădinii sale, după care s-a coborât și s-a așezat cu un zgomot surd pe solul tare și pietros.
Mașina zburătoare – spunea el – avea un diametru de vreo 2,5 metri și se asemăna cu „două castronașe cuplate”. Aceasta avea „culoarea plumbului” și stătea pe niște „picioare semănând a tuburi din ciment”. Intrigat, Nicolai s-a apropiat, rămânând însă la adăpost, până la circa 20 metri de obiect, pe care l-a observat mai bine de 20 de secunde. Apoi, acesta s-a ridicat cu un șuierat ușor și a dispărut foarte repede în cer, lăsând însă pe sol o urmă circulară bine marcată.
Deși observații de acest fel sunt cunoscute cu sutele, această întâmplare este unică în analele cercetării OZN-urilor. Printr-o adevărată șansă, aceste eșantioane de vegetale au fost prelevate în bune condiții de jandarmi conștiincioși, care le-au făcut să ajungă la laboratorul unuia din cei mai buni specialiști din lume în domeniul traumatismelor vegetale, la profesorul Bounias.
Acesta a găsit în țesuturile plantelor primite din Trans-en-Provence o întreagă serie de alterări biologice foarte complexe, care, din analizele efectuate, indicau că nu au putut fi produse în niciun caz de substanțe chimice zvârlite eventual pe sol sau folosite într-un laborator. Alterările au rezultat în urma unor iradieri extraordinar de intense. Profesorul Bounias menționa faptul că pentru a se acționa asupra nucleelor celulelor vegetale sunt necesare doze de ordinul a 1 milion de rad. În cazul plantelor sosite din Trans-en-Provence, intensitatea constatată a iradierilor a fost însă cu mult mai mare! Dar, în natură nu există surse care să producă, în curtea unui locuitor dintr-o mică localitate, iradieri în doze de peste 1 milion de rad și nici vreo persoană particulară nu poate dispune de cantități corespunzătoare de substanțe radioactive sau de instalații capabile să genereze astfel de radiații.
Profesorul Bounias a mai constatat însă și un efect cu totul neobișnuit produs în țesuturile unora dintre plantele respective: deși parte dintre mlădițele acestora erau evident tinere, ele prezentau îmbătrâniri efectiv inexplicabile… Ce fel de radiații ar putea produce oare evoluții ultrarapide ale țesuturilor vii de la starea de „tânăr” la cea de „bătrân”, în numai 20 de secunde?
Ar exista, deci, un anume spectru radiant care oferă o dezvoltare rapidă și la dimensiuni sporite a plantelor?