In ceea ce priveste visele afective sau organice, provocate, intr-un mod natural, de starea patologica a organismului, ele prezinta un interes practic si de nenumarate ori controlat. Cele mai mici indispozitii, ca si cele mai grave boli, pot sa dea nastere viselor. Din nefericire, valoarea lor semiologica este foarte nesigura, nu se cunosc legaturile lor cu sediul si natura afectiunilor diverse care le intovarasesc. Tot ceea ce stim este ca, in timpul somnului, activitatea patologica, care se realizeaza in adancurile organismului, provoaca vise mai mult sau mai putin in legatura cu organul bolnav. Acest lucru este atat de adevarat, incat uneori se poate banui o boala pe care nimic nu o dezvaluie in stare de veghe.
Afectiunile organice ale inimii sau ale arterelor sunt deseori anuntate inaintea producerii lor de catre visele urate sau de cosmaruri, urmate de presentimente triste. Cand ele se repeta, pot fi privite ca simptome precursoare ale unei leziuni grave, deja foarte greu, daca nu imposibil, de prevenit. Cand aceasta a devenit inevitabila, visele sunt foarte scurte; ele apar in primul somn, urmate de o trezire sau tresarire. Aici se amesteca, aproape intotdeauna, teama de o moarte apropiata cu circumstante tragice. Dupa observatiile diversilor medici, hemoragiile spontane, rezultate ale unui aflux congestiv anormal, sunt uneori prezise de vise de incendii sau imagini criminale. Cu cat aceste vise sunt mai accentuate si mai bine conturate, cu atat mai mult ele trebuie luate in consideratie, indeosebi in perioada premergatoare nevrozelor si alienarii mintale. Au fost si mai sunt intalnite ca avand o natura bizara si extraordinara, capabila sa alarmeze medicul.
Medicina hindusa si cea chineza extrag de secole, din vise, informatii pentru diagnosticarea bolilor. In sistemul lor, visele sunt divizate in cinci clase, corespunzatoare celor cinci mari viscere: inima, plamanii, rinichii, splina si ficatul.Fiecare clasa este divizata dupa doua stari anormale ale organului. Starea normala a acestor organe nu provoaca vise.
Date fiind aceste principii, dam ca exemplu un rezumat al principalelor vise, indicand functionarea proasta a unui organ, prin prisma cunoasterii si aprecierilor facute de stiintele oculte si medicina asiatica:
1. A visa fantome, monstri, figuri inspaimantatoare: semn al proastei functionari a inimii (vise strangulate); hiperfunctiune. A visa foc, flacari, fum luminos, incendii: semn al proastei functionari a inimii (ameteala provenind de la insuficienta curentului sangvin si a incetinirii vitezei); hipofunctiune.
2. A visa lupte, razboi, arme, soldati: semn al proastei functionari a plamanilor; hiperfunctiune. A visa mare, campii, drum si calatorii dificile: semn al proastei functionari a plamanilor; hipofunctiune.

3. A visa oboseala insurmontabila, boala de rinichi: semn al proastei functionari a rinichilor; supraincarcarea canalelor. A visa ca inotam cu greu si suntem pe cale de a ne inneca: semn al proastei functionari a rinichilor; hipofunctiune.
4. A visa cantece, sarbatori, muzica, placeri: semn al functionarii proaste a splinei; supraincarcare a canalelor. A visa riscuri, batalie, dispute, mese: semn al functionarii proaste a splinei; hipofunctiune.
5. A visa paduri de nepatruns, munti abrupti, arbori:  semn al functionarii proaste a ficatului; hiperfunctiune. A visa turba, gazon, campii, tufisuri: semn al functionarii proaste a ficatului; hipofunctiune.
6. In sfarsit, a visa paraie, izvoare murmuratoare, cascade este semn de anemie; a visa asasini, spanzuratoare, strangulare se explica prin sufocari astmatice.